De ce am renunțat la cardul SD: Migrarea pe SSD NVMe
Dacă ai rulat vreodată un server de acasă pe un Raspberry Pi, știi care este frica numărul 1: coruperea cardului SD.
Problema cu cardurile SD
Cardurile SD sunt fantastice pentru camere foto și telefoane, dar sunt îngrozitoare pentru un sistem de operare care rulează 24/7. De ce?
- Cicluri de Scriere Limitate: Un server, în special unul care rulează baze de date (ca Home Assistant), scrie constant fișiere mici de log. Cardurile SD nu sunt construite pentru acest tip de sarcină și se uzează rapid.
- Performanța (IOPS): Viteza lor de citire/scriere a fișierelor mici (IOPS - Input/Output Operations Per Second) este extrem de lentă. Acest lucru creează “gâtuiri” de performanță. Tot sistemul se simte lent.
Soluția: Boot de pe SSD NVMe
Am decis să elimin complet acest punct de eșec. Modelul Raspberry Pi 4 B+ permite boot-area direct de pe USB 3.0.
Setup-ul meu actual folosește:
- Un SSD NVMe de 256GB (mult mai rapid și mai fiabil decât orice SSD SATA).
- O carcasă externă USB 3.0 pentru SSD-uri NVMe.
Rezultatele?
Noapte și zi.
- Viteza: Repornirea sistemului durează secunde, nu minute. Home Assistant se încarcă instantaneu. Actualizările containerelor Docker sunt mult mai rapide.
- Fiabilitatea: Liniște sufletească. SSD-urile sunt construite pentru exact acest tip de sarcină. Șansele unui eșec din cauza scrierilor sunt practic nule pentru următorii 5-10 ani.
A fost aceasta cea mai importantă actualizare hardware pentru serverul meu? Absolut.